Ieud Deal. Îndepărtarea diverselor tipuri de depuneri prezente pe suprafaţa picturii PDF Imprimare Email
Autor Rodica Pavel   
Miercuri, 26 Februarie 2014 20:59

6 martor de curatare naos Consistența fizică a operei [...] reprezintă locul manifestării imaginii (Cesare Brandi)

Consistența fizică a operelor de artă se află în strânsă legătură cu tehnica și materialele alese de creatorii lor[1]. Starea de conservare a unei opere este rezultatul direct al raportului dintre calitatea tehnicii de execuție, compatibilitatea materialelor originare, pe de o parte și condițiile îndurate de acestea în trecerea lor prin timp, pe de altă parte. De toate aceste aspecte este necesar a se ține seama în oricare moment al intervențiilor de conservare și de restaurare.


Operațiunea de curățare, moment important în redescoperirea imaginii, se impune ca fiind elementul esențial în redarea unei imagini corecte posterității. Vizionarea unei imagini murale înaintea restaurării este adesea greu de parcurs din cauza acumulării însumate de-a lungul timpului a diferitelor tipuri de depuneri pe suprafața sa. În cazul îndepărtării depunerilor de pe suprafața sensibilă caracteristică picturii ieudene nicio precauție nu este de prisos, existând aici un risc sporit de afectare a autenticității dacă intervenția ar fi una impetuoasă, în mod inevitabil ireversibilă. Ne-a revenit așadar o responsabilitate sporită de a găsi o cale echilibrată în a reda contemporanilor o imagine a operei degajată de aceste depuneri într-o măsură suficientă pentru o corectă lecturare estetică, dar, în același timp, și prioritar, de a nu afecta consistența materială și istoricitatea operei, pe scurt, de a-i proteja autenticitatea. Toți ceilalți factori care pot interveni în stabilirea metodologiei de intervenție, trebuie să fie subordonați dezideratului protejării autenticității și integrității operei. Astfel în unele zone a trebuit să ne mulțumim cu rezultate parțiale în ce privește îndepărtarea unor depuneri puternic penetrate în masa stratului pictural, pentru a nu risca afectarea materiei originale printr-o acțiune neadaptată corect respectivelor situații. 


Curățarea fiind o acțiune ireversibilă, s-a procedat cu multă prudență, efectuându-se în prealabil analize fizico-chimice la elementele componente ale grundului și la pigmenții originari, pentru dobândirea unei imagini obiective asupra proprietăților acestora. Au urmat teste pentru stabilirea metodelor și materialelor adecvate îndepărtării fiecărui tip de depunere și pentru adaptarea acestora la suprafața sensibilă caracteristică tehnicii distemper paint. Numai după obținerea unor rezultate concludente și satisfăcătoare, și ținând seama de acestea, s-a purces la elaborarea metodologiei de îndepărtare a depunerilor de pe suprafețele pictate. Raportarea la dezideratul păstrării autenticității s-a făcut pe tot parcursul aplicării acestei metodologii, urmărind totodată a se da satisfacție atât instanței estetice cât și celei istorice.

Problematica pusă de operaţiunea de îndepărtare a depunerilor aderente de pe suprafaţa picturii la biserica de lemn din Ieud Deal a fost determinată, direct, de tehnica de realizare a decoraţiei pictate şi, indirect, de tipurile de depuneri specifice. Tehnica – distemper paint – în care sunt decorate multe biserici de lemn, nu urmează rețete consacrate. Dacă materialele utilizate sunt în genere aceleași: clei animal în concentrații minime ca liant și gipsul ca material inert[2], raportul cantitativ dintre acestea variază de la un monument la altul, și uneori chiar în cadrul unui singur monument.

 

Caracterul polar al materiei asociate tehnicii distemper paint, porozitatea suprafeței, dar şi lipsa unui strat de protecţie au favorizat aderenţa depunerilor de variate origini şi penetrarea parţială a acestora în stratul pictural.

Clasificarea tipurilor de depuneri s-a făcut în funcție de natura lor, si astfel avem: depuneri superficiale și slab aderente la suprafața picturii (acestea au fost îndepărtate prin operațiunea de desprăfuire); depuneri aderente ancrasate – puternic ancorate pe suprafața pictată (fum, gudroane, depuneri proteice, reziduuri biologice - excremente de muște și de lilieci); halouri de tanini – alterare cromatică a imaginii.

 

Alegerea substanțelor de curățare s-a făcut în funcție de natura materiilor ce urmau a fi îndepărtate, de rezistența și sensibilitatea stratului pictural. În acest demers a fost de folos ca instrument de lucru diagrama triunghiulară a lui Teas, pentru identificarea amestecurilor de solvenți capabile să dizolve fiecare grupă de depuneri. Au fost utilizate amestecuri cu apa ale unor solvenți organici ușor polari. Apa este solventul care, datorită polarității moleculelor sale, puternic legate între ele prin legături de hidrogen, are o viteză lentă de evaporare și o afinitate redusă față de substanțele nepolare pe care doar le umectează. În funcție de natura depunerii de solubilizat, au fost aplicate soluții apoase de amoniac, alcool etilic absolut sau agenți de suprafață în concentrații fosrte mici. Este de menționat faptul că o consolidare prealabilă a stratului pictural este necesară pentru obținerea unor bune rezultate în procesul de îndepărtare a depunerilor.


2a.RASTIGNIREA-E depuneri aderente 22b.RASTIGNIREA-E depuneri aderente 1

 

<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>
(Pagna 1 din 3)
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!