Ieud Deal. Operaţiunile de conservare - restaurare ale suportului de lemn PDF Imprimare Email
Autor Elena-Teodora Necula   
Marţi, 04 Martie 2014 22:29
20.Completari cu lemn 1. 3Particularităţile constructive ale bisericii de lemn Naşterea Maicii Domnului, vizând atât materialul pus în operă cât şi modul de prelucrare al acestuia - influenţat de microclimat, de factori biodeteriogeni şi nu în ultimul rând de infiltraţii, s-au constituit uneori în cauze ale degradărilor suportului.
Folosirea unui material perisabil, cum este lemnul, a constituit de la început o predispunere la degradare, fibra lemnoasă fiind influenţată atât de factorii interni, cum sunt capacitatea de a absorbi şi de a elimina apă sau factorii externi de mediu, care au generat în timp modificări volumetrice având ca efect mărirea spaţiilor interstiţiale, fisurarea şi torsionarea lemnului.
Interesul pentru materialele şi sistemul de construcţie al monumentului îşi are justificarea în prezentarea tipurilor de degradre şi în consecinţă, a intervenţiilor de conservare-restaurare efectuate asupra lemnului. Astfel, se constată esenţa lemnoasă moale a bârnelor groase constituite din lemn de brad[1] aşezate pe o talpă de stejar. Pereţii sunt alcătuiţi din trunchiuri de lemn cioplit[2] îmbinate la colţuri în coadă de rândunică şi formând cununi orizontale, după aşa-numitul sistem „Blockbau”. [3]

Cu toate că structura de rezistenţă şi acoperişul au o mare importanţă în conservarea picturii şi a întregului ansamblu, analiza degradărilor şi a intervenţiilor efectuate au vizat doar lemnul ce constituie suport pentru pictură, în speţă, doar grinzile pereţilor interiori. Conservarea şi restaurarea structurii de rezistenţă şi a acoperişului au fost realizate de o altă categorie de restauratori, intervenţiile fiind consemnate în câteva memorii tehnice deţinute de arhivele INP. Degradarea acoperişului în repetate rânduri a constituit o cauză majoră privind conservarea întregului monument. Durata de viaţă a şindrilei utilizată la sistemul de acoperire nu depăşeşte decât rareori 25 de ani[4], calităţile de etanşeizare după acestă perioadă fiind extrem de reduse, conduc la pătrunderea apelor pluviale în interior şi prin aceasta la deteriorări ale întregului ansamblu.
Ca desfăşurare cronologică a degradărilor monumentului, s-au produs în primul rând, cele provocate de uscarea lemnului sau de fluctuaţiile microclimatului; acestea au avut ca efect fisurarea, torsionarea şi distanţarea grinzilor de lemn; mai târziu s-a dezvoltat pe unele zone atacul biologic ce a condus la fragilizarea suportului.
Privind ordinea de aplicare a operaţiunilor de conservare-restaurare, s-au efectuat în primul rând, operaţiuni de tratare şi stopare a atacului biologic, precum şi consolidarea lemnului fragilizat; au urmat apoi intervenţiile de obturare a spaţiilor interstiţiale, a fisurilor şi completarea lacunelor din suport.

În ceea ce priveşte degradarea biologică, în interiorul monumentului s-au identificat două categorii majore de biodeteriogeni care au afectat integritatea suportului de lemn, acestea fiind insectele xilofage şi coloniile de fungi; prin acţiunea lor, acestea au cauzat fragilizarea structurii lemnoase. Observarea zonelor afectate din bolta poliedrică[5] a fost posibilă după montarea schelei în naos, în 2007. În acel moment - s-a constatat prezenţa unui atac fungic inactiv, dispus pe interfeţele grinzilor din jumătatea inferioară a scenei Adam şi Eva ispitiţi de şarpe; au fost afectate toate straturile componente ale zonei menţionate: lemn, pânză, grund şi culoare.
Prin aspectul uscat al suprafeţei şi prezenţa fisurilor specifice, s-a ajuns la concluzia că atacul biologic era inactiv, fapt confirmat şi de către biologul de specialitate. Operaţiunile necesare pentru combaterea acestui tip de degradare au fost: tratarea efectului prin consolidarea, septizarea şi eliminarea zonelor fragilizate. Astfel, s-a recurs la o îndepărtare a fragmentelor degradate ireversibil, până la nivelul părţii sănătoase a lemnului. Problematica impusă de tratamentul acestei zone a fost consolidarea lemnului, completarea lacunei şi conservarea stratul pictural din proximitate, evident cel care se mai putea salva.

3. Naos peretele de vest  fisurarea lemnului5. atac xilofag23. Naos p. Sud Spatii de comunicare cu exteriorul 2

<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>
(Pagna 1 din 3)
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!