Surse orientale din iconografia bizantina PDF Imprimare Email
Autor dr. Nazen Peligrad   
Miercuri, 15 Februarie 2012 21:13

 


[1] U. Eco, Opera deschisă, p. 112.

[2] U. Eco, Opera deschisă, p. 47.

[3] B. Roland, Avant-propos, în Sur Racine, Éditions de Seuil, Paris, 1963: ”Această disponibilitate nu este o virtute minoră: dimpotrivă, ea este fiinţa însăşi a literaturii, dusă la paroxismul ei. Să scrii înseamnă să faci să se clatine înţelesul lumii, să formulezi o întrebare indirectă la care, scriitorul, printr-o ultimă nederminare, se abţine să răspundă. Răspunsul este dat de fiecare din noi care aduce în el istoria sa, limbajul său, libertatea sa; dar pentru că istoria, limbajul şi libertatea se modifică la nesfârşit, răspunsul dat scriitorului de către lume este infinit: niciodată nu încetăm de a răspunde la ceea ce a fost scris dincolo de orice răspuns: afirmate, apoi, puse în contradicţie, apoi înlocuite, înţelesurile trec, întrebarea rămâne... Dar pentru ca jocul să se împlinească {...} trebuie respectate anumite reguli: pe de o parte trebuie ca opera să fie cu adevărat o formă, să desemneze un sens incert, nu un sens închis....; apud.; U. Eco, Opera deschisă, p. 48.

[4] G. Azarpay, W.G. Lambert, W. Heimpel, A. Draffkorn Kilmer, Proportional Guidelines in Ancient near Eastern Art, JNES, Vol. 46, No. 3, Jul. 1987, p. 203.

[5] E. Panofsky, Artă şi semnificaţie, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980, p. 92.

[6] A. Panduru, Ordine şi armonie. Proporţii în natură şi artă, Editura Paideia, Bucureşti, 2006, p. 59.

[7] Ibidem, p. 64.

[8] Ibidem, p. 67.

[9] J. Strzygowski, Asiens Bildende Kunst in Stichproben, ihr Wesen und ihre Entwicklung, Dr. Benno Filser Verlag, G.M.B.H, Augsburg, 1930, p. 398 şi urm.

[10] Ibidem, p. 398.

[11] Ibidem, p. 399.

[12] U. Eco, Opera deschisă, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006, p. 48.

[13] Ibidem, p. 6.

[14] Idem, La struttura assente, Bompiani, Milano, 1968, p. 69.

[15] U. Eco, op.cit., p. 39, 41.

[16] Ibidem, p. 170.

[17] U. Eco, op.cit., p. 151. Această concepţie ciclică este adaptată pentru iconografia Orientului antic.

[18] J. Reade, Assyrian King Lists, the Royal Tombs of Ur, and Indus Origin, JNES, Vol. 60, No. 1, (Jan. 2001), pp. 1-29.

[19] U. Eco, op.cit., p. 145.

[20] Cf, La struttura assente, p. 7, 15, 154; Ibidem, cap. B, Lo sguardo discreto (despre codurile vizuale şi tipul lor de articulare, despre cinematograf, pictura contemporană şi retorica publicităţii); cap. C., La fusione e il segno (despre arhitectură ca ansamblu de fenomene de comunicare) – apud, U. Eco, op.cit., p. 16.

[21] Ibidem.

[22] Cf, La struttura assente, p. 42.

[23] Ibidem, p. 50.

[24] Ibidem, p. 48-49.

[25] H. G., Güterbock, The hittite version of the hurrian Kumarbi myths: Oriental forerunners of Hesiod, Plate III, în AJA, LII/1, 1948, p. 133.

[26] P. Demargne, ”Crète et Orient au temps d’Hammourabi”, în RA, 6e série, VIII, 1936, p. 80-91; R. Dussaud, "Rapports entre la Crete ancienne et la Babylonie," Iraq, VI, 1939, p. 53-65.

[27] H. J., Kantor, The Aegean and the Orient in the Second Millennium B.C., Plates I-XXVI, AJA., 1947, vol. 51, nr. 1, p. 17.

[28] S. Smith, "Middle Minoan I-II and Babylonian Chronology," AIA, xlix, 1945, p. 1-24.

[29] J.P. Vernant, Omul grec, Editura Polirom, Bucreşti, 2001, p. 75.

[30] Ibidem., p. 75-76.

[31] H.G. Güterbock, The hittites and the Aegean World: Part 1. The Ahhiyawa Problem Reconsidered, AJA, Vol. 87, No. 2, (Apr., 1983), p. 133-138.

[32] M. R. Bachvarova, Relations between God and Man in the Hurro-Hittite „Song of Release”, JAOS; Vol. 125, No. 1, (Jan.-Mar. 2005), p. 45-58.

[33] U. Eco, op.cit., p. 47.

[34] B. Roland, Avant-propos, în Sur Racine, Éditions de Seuil, Paris, 1963: ”Această disponibilitate nu este o virtute minoră: dimpotrivă, ea este fiinţa însăşi a literaturii, dusă la paroxismul ei. Să scrii înseamnă să faci să se clatine înţelesul lumii, să formulezi o întrebare indirectă la care, scriitorul, printr-o ultimă nederminare, se abţine să răspundă. Răspunsul este dat de fiecare din noi care aduce în el istoria sa, limbajul său, libertatea sa; dar pentru că istoria, limbajul şi libertatea se modifică la nesfârşit, răspunsul dat scriitorului de către lume este infinit: niciodată nu încetăm de a răspunde la ceea ce a fost scris dincolo de orice răspuns: afirmate, apoi, puse în contradicţie, apoi înlocuite, înţelesurile trec, întrebarea rămâne... Dar pentru ca jocul să se împlinească {...} trebuie respectate anumite reguli: pe de o parte trebuie ca opera să fie cu adevărat o formă, să desemneze un sens incert, nu un sens închis....; apud; U. Eco, Opera deschisă, p. 48.

[35] Mon. Germ. Hist. Epist., II, 1, p. 195, scrisoare către Serenus din Marsilia (IX, 208) –apud, V. Lazarev, Istoria picturii bizantine, Editura Meridiane, 1980, Bucureşti, p. 52, nota 24.

[36] Laudă întru preamărirea marelui martir Teodor, în Migne P.G., t. 46, col. 737 D – apud, V. Lazarev, Istoria picturii bizantine, p. 52.

[37] J. Dewey, Art as Experience, Minton, Balch & Co., New York, 1934, cap. V, apud; U. Eco, op.cit., p. 78.

[38] R Jakobson, Essais de linguistique générale, Paris, Minuit, 1963, p. 28, apud; U. Eco, op.cit., p. 80.

[39] U. Eco, op.cit., p. 126. Explicaţia este adaptată pentru cazul iconografic antic oriental.

[40] C.K. Ogden, I.A. Richards, The Meaning of Meaning, Londra, 1923, cap. VII., apud; U. Eco, op.cit., p. 82.

[41] U. Eco, op.cit., p. 123.

[42] C. B Steiner, From Site to Sight: Anthropology, Photography, and the Power of Imagery African Arts, Vol. 20, No. 3. (May, 1987), Harvard University, p. 81-82.

[43] R.N. Frye, Assyria and Syria: Synomymus, JNES, Vol. 51, No. 4, (Oct., 1992), p. 282.

[44] Ibidem., p. 282, notele 5 şi 8.

[45] S.N. Kramer, Sumerian Mythology, A Study of Spiritual and literary Achievement in the Third Millenium B.C., University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1944, revised 1961, p. 4.

[46] Ibidem.

[47] C. Daniel, Civilizaţia asiro-babiloniană, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981, p. 21.

[48] J. Deshayes, Civilizaţiile vechiului Orient, Vol. I, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976, p. 60.

[49] Ibidem.

[50] Ibidem.

[51] Ibidem., Vol. I, p. 65.

[52] Ibidem, p. 68.

[53] Ibidem, p. 66-67.

[54] C. Geertz, The interpretation of Cultures, New York: Basic Books, 1973, p. 75-89.

[55] H.G. Güterbock, The hittite version of the hurrian Kumarbi myths: oriental foreunners of Hesiod, AJA., Vol. LII, Nr. 1, 1948, p. 123-134.

[56] Ibidem, p. 123.

[57] Ibidem, p. 130, 124.

[58] R.E. Averbeck, Myth, Ritual, and Order in “Enki and the World Order”, JAOS, Vol. 123, No. 4, (Oct. –Dec., 2003), p. 757-771.

[59] Pauly-Wissowa, Realenzyklopädie der klassischen Altertumswissenschaft, 1922, XI, 2, apud, H.G. Güterbock, The hittite version of the hurrian Kumarbi myths: oriental foreunners of Hesiod, AJA., Vol. LII, Nr. 1, 1948, p. 133, nota 56.

[60] Ibidem, p. 133, nota 59.

[61] Biblia, tipărită sub îndrumarea prea fericitului părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, Geneza 33 : 20, Matei 27:46.

[62] H.G. Güterbock, The hittite version of the hurrian Kumarbi myths: oriental foreunners of Hesiod, AJA., Vol. LII, Nr. 1, 1948, p.133.

[63] J.P. Vernant, Originile gândirii greceşti, Editura Symposion, Bucureşti, 1995, p. 143.

 

<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 Următor > Sfârşit >>
(Pagna 5 din 5)
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!