Centrele istorice – între valoare şi recunoaştere PDF Imprimare Email
Autor Dumitru Dumitrescu   
Vineri, 12 Februarie 2010 18:22

Bucuresti_str_Stavropoleos_perspectiva_spre_cladirea_CECŞansa de supravieţuire a zonelor istorice ar putea fi ca valoarea istorică şi estetică să potenţeze valoarea economică, însă ar fi necesară o viziune unitară şi pe termen lung a autorităţilor şi investiţii consistente în dezvoltarea infrastructurilor şi restaurarea sau încurajarea restaurării imobilelor degradate.

Centrul istoric desemnează un perimetru urban unitar care păstrază zone compacte cu construcţii istorice, în care sunt prezente un număr de construcţii monument (acestea pot fi privite şi prin prizma noţiunii de peisaj cultural).

0_slatina_centru_istoric_1_mic

Unitatea unui perimetru istoric poate avea mai multe valenţe. Astfel distingem:

• zone istorice unitare din punct de vedere al epocii şi stilului (zone construite integral într-o epocă, în care ulterior nu s-a mai intervenit);

• zone istorice care păstreză (se compun din) clădiri construite în epoci şi stiluri diferite – perimetre urbane apărute în urma unei evoluţii mai îndelungate în care edificiile ulterioare s-au istoricizat (Calea Victoriei, Bucureşti)

Din punct de vedere al destinaţiei clădirilor sau a ansamblului zonelor istorice pot fi întîlnite următoarele funcţiuni:

• rezidenţiale;

• industriale;

• culturale (muzee, teatre, situri arheologice);

• comerciale, etc.

Valoarea acestor situri rezidă atât în valoarea individuală a componentelor, cât mai ales în ansamblul zonelor istorice conservate (valoare estetică, istorică, ştiinţifică, documentară, rezidenţială). Ansamblurile monumentale conferă o atmosferă cultural-estetica, ele exprimă valorile unei perioade: sobrietate sau cochetărie, clasicitate sau creativitate, familiaritate sau austeritate. Conservarea monumentelor în contextul original sau păstrarea unităţii unui ansamblu sunt esenţiale pentru transmiterea mesajului cultural. Acesta poate fi unul istoric, şi are deci un rol didactic (de rememorare a unui eveniment, amintire a unei personalităţi, sau descriptiv – prin însăşi prezentarea ambientului în care a trăit omul din trecut), estetic – de bucurare a ochiului privitorului, de formarea subtilă a culturi estetice a oricărui privitor sau poate prezenta un mesaj documentar-ştiinţific.

Zonele istorice construite de-a lungul timpului s-au aflat în permanenţă sub presiunea inovaţiilor din diverse motive:

• Dorinţa autorităţilor de a construi cartiere noi (reorganizare urbană) în locul celor anterioare considerate improprii. Este cazul multor oraşe româneşti care au fost în mare măsură reconstruite în epoca comunistă, însă este şi cazul Parisului reconstruit în mare măsură de Georges – Eugène Haussmann la iniţiativa lui Napoleon al III-lea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în timpul celui de-al doilea imperiu. Diferenţa între aceste cazuri nu o comentăm.

Tendinţa de înlocuire, în orice epocă, a vechiului cu noul nu este justificabilă nici măcar în situaţia în care noul, pe lângă satisfacerea nevoilor apărute, ar avea o valoare culturală net superioară. Aceasta pentru că un monument sau un ansamblu ce a ajuns să-şi câştige apartenenţa la patrimoniul unui neam înseamnă că este definitoriu pentru acesta, este rădăcina culturii ce nu poate fi înlăturată fără distrugerea identităţii cultural-spirituale a naţiunii. Înainte de a înlocui vechiul cu noul să ne întrebăm: cine am fost, cine suntem şi cine vrem să devenim, iar mai apoi, cu discernământ, să acţionăm.

• Presiunea proprietarilor clădirilor situate în zone istorice (protejate) de a modifica imobilele într-o manieră care scade valoarea estetică a construcţiei vizate şi compromite ansamblul de care aparţine. Mulţi dintre deţinătorii de case-monument nu conştientizează răpunderea pe care o au faţă de comunitate şi de urmaşii ei, sau faţă de ei înşişi ca parte a unui popor.

Pentru a exemplifica această situaţie vă propun să ne imaginăm un monument istoric vopsit într-o culoare stridentă, o casă cu un minunat decor exterior de stuc peste care este suprapusă o izolaţie termică de polistiren.

• Una din cele mai dramatice situaţii este cea în care clădiri istorice sunt demolate şi înlocuite cu altele noi (de cele mai multe ori fără nicio valoare pentru peisajul în care apar) sau acestea sunt interpuse între cele istorice; astfel este alterată unitatea ansamblului.

• Concepţia conform căreia structurile urbane trebuie lăsate să se dezvolte liber, fiecare clădire fiind reprezentativă pentru epoca în care a fost edificată. Prin această atitudine oraşele sunt păstrate în prezent. Cu toate că nu pare cel mai serios argument pentru inovaţiile arhitecturale ce apar în zonele istorice, este utilizat de mulţi dintre cei ce solicită sau realizează construcţii noi în zone istorice sau în proximitatea clădirilor de patrimoniu. În realitate, construcţiile noi, apărute în vecinătatea celor vechi, trebuie să fie gândite strict în contextul învecinării lor.

O soluţie pentru aceste zone ar putea rezida în conştientizarea faptului că valoarea estetică, istorică şi documentară poate potenţa valoarea economică a fiecărui imobil constituent al zonelor respective. Situaţia actuală din România este nefavorabilă conservării patrimoniului cultural. Lipsa interesului faţă de istorie şi artă, faţă de valorile moştenite, se regăseşte azi pe scară largă. Atitudinea generală pe care o întâlnim în rândurile posesorilor şi păstrătorilor de patrimoniu, a celor ce au menirea să educe sau să iniţieze în acest domeniu noile generaţii, a oamenilor de rând şi din pacate chiar din rândurile autorităţilor este de indiferenţă, ajungându-se uneori până la rea voinţă. Aceasta este demonstrată mai ales prin fecvenţa alarmantă a nerespectării legilor existente ce privesc protejarea patrimoniului. Astfel, puţinii apărători ai Patrimoniului se văd neputincioşi în faţa acestei mase omogene de inovatori ai spiritului şi nevoilor umane.

brasov_perspectiva_a_centrului_vechi_Piata_sfatului_mod
Brasov_Piata_Sfatului_doru
strada_n_brasov_doru
Caracal_mod
radauti_centru_mic
slatina_02_mic
slatina_03_mic_2
slatina_04_mic
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!