Ruinele de la Domireşti PDF Imprimare Email
Autor Bogdan Maxim   
Luni, 21 Noiembrie 2011 20:30

2Fiind una dintre componentele importante ale valorilor culturale de pe valea Râmnicului, biserica fostei mănăstiri Domirești, deși în pragul colapsului, încă își mai așteaptă cu demnitate actul binefacerii.

 

Comuna Topliceni este amplasată de-a lungul văii Râmnicului, la 35 km depărtare de municipiul Buzău şi la 5 km de Râmnicu Sărat.

Satul Poşta este aşezat în partea sudică a comunei, la hotarul cu oraşul Râmnicu Sărat. Este un sat de mărime mică din punct de vedere al populaţiei. Ca monument de arhitectură satul deţine ruinele bisericii „Sf. Ioan Damaschin”, a fostei mănăstiri Domireşti, ce datează din sec. al XVIII-lea.

1


Prima însemnare în legătură cu aceste ruine este datată 1923. Din câte se pare este vorba despre biserica ctitorită de Dragomir, fiul lui Grama şi al soţiei sale Stanca. Ruinele puteau fi văzute şi în 1931, sub malul drept al Râmnicului, nu departe de intrarea în satul Topliceni. Pisania bisericii a fost găsită în curtea unui locuitor din satul Poşta şi dusă apoi la Muzeul Naţional din Bucureşti. Iată cuprinsul acesteia: Această sfântă şi dumnezeiască biserică, care este hram Sfântul Ioan Damaschin, iaste făcută şi zidită din temelia ei de dumnealui jupân Dragomir sin jupân Grama i de dumneaei Stanca, în zilele prea luminatului domn, Ioan Constandin Basarabă Voevod, pentru a lui şi a părinţilor lui veşnică pomenire...leat 7223 (1714), potrivit institutorului Ghiţă Niculescu, unul dintre oamenii de cultură ai locului.


Biserica avea un pridvor deschis precum ctitoria brâncovenească din Râmnic, deşi cu mult mai mic, având în plus un turnuleţ în partea de nord, adosat bisericii, cu rol de clopotniţă, întregul complex fiind aşezat pe un deal. În amintitul an 1931 se mai puteau observa cele două cupole ale peristilului, iar despre capitelurile coloanelor de altă dată se spune că erau folosite ca scări de acces în cramele vechi ale localnicilor.În 1900 se relatează[1] că se mai puteau observa chipuri de sfinţi şi părţi de ornamente în formă de linie frântă, identice cu cele de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat. De asemenea la exterior, în chenare, erau pictate scene religioase. Biserica se prezintă ca o navă dreaptă fără abside laterale având, așa cum aminteam mai sus, turnul de acces către clopotniţă adosat bisericii. Edificiul cuprinde altarul decroşat, naosul şi pronaosul (suprapus de un masiv turn - clopotniţă), iar pridvorul larg apare în continuarea navei (aproximativ 4,70 x 5,30 m.). Arhitectura este legată mai mult de sec. XVII, având asemănări cu bisericile din Goleşti (1646) Coiani-Mironeşti (1669), schitul Scăueni (1654), Vădeni (1695), şi Slătioarele (Vâlcea).


Altarul este rotund la interior (r = 2,08 m.) iar exteriorul pentagonal.  La nord apare firida proscomidiei (se pare supralărgită), acoperită de un arc în plin cintru deformat, şi luminată de o ferestruică, la sud diaconiconul înzidit cu rol de veşmântar iar la răsărit o fereastra tipică având arcul de deasupra şi spaleţii evazaţi. Altarul este acoperit doar de o semicalotă terminată spre vest cu o arhivoltă retrasă faţă de arcul inferior al pandantivilor (H = 3,75 m.)   

Naosul este uşor dreptunghiular (5,45 x 4,84 m.) cu câte 2 ferestre la nord şi sud şi acoperit cu o calotă sferică (H cheie = 7,45 m.) sprijinită pe pandantivi şi patru arce în plin cintru perimetrale (se sprijină pe ziduri prin intermediul unor console). Între naos şi pronaos nu există un zid plin cu gol de trecere simplu, accesul făcându-se direct datorită deschiderii largi finalizată pe pereţii laterali prin retrageri de zidărie şi profilaturi.

Pronaosul este dreptunghiular (2,60 x 4,19 m.), îngust pe direcţia est-vest. Este acoperit ca şi naosul cu o calotă sferică (H cheie = 5,25 m.) rezemată pe pandantivi ce se descarcă direct în pilaştrii de colţ. Această structură clară şi robustă era necesară pentru a susţine turnul de deasupra la care se ajunge printr-o scară cu acces la baza peretelui nordic. Scara în sine era practicată în interiorul turnului exterior de nord iar accesul se făcea în prima cameră pătrată a turlei.
Camera superioară a turnului este hexagonală la interior şi pătrată cu colţuri rotunjite la exterior, trecerea către cea de jos făcându-se prin trompe de colţ. Acest spaţiu este luminat prin patru goluri ce au şi rolul de a permite transmiterea sunetului clopotelor. Dat fiind accesul la turnul-clopotniţă pronaosul este luminat doar printr-o fereastră situată în peretele sudic după modelul celor din naos şi altar. Intrarea în pronaos se făcea dinspre vest printr-un gol uşor evazat la interior şi probabil prevăzut la exterior cu portal de piatră în stil gotic (lăţimea intrării este de 0,88 m.).  

Pridvorul are dimensiuni în plan de 4,77 x 5,30 m. Sistemul de sprijin al arcadelor era probabil combinat, în colţuri fiind semicoloane adosate iar între arce coloane cilindrice robuste din zidărie. Sistemul de boltire era mai sofisticat în pridvor decât în restul bisericii, aceasta dovedind influenţe istorice (seamănă cu cel de la biserica mănăstirii Hurezi). Astfel, spaţiul era împărţit în două de un arc dublou median (probabil H cheie = 5,25 m.) ce se reazemă pe console drepte. În cele două compartimente se afla câte o calota sferică (probabil H cheie = 6,75 m.) ce se reazemau pe pandantivi iar aceştia pe direcţia nord şi sud direct pe arcul dublou şi pe pereţii respectivi iar spre est şi vest pe câte un arc.

Arhitectura faţadelor ne oferă 2 stiluri diferite, astfel pe zona pronaos, naos, altar avem o modenatură ce aminteşte de secolul XVII în timp ce la pridvor se vede clar influenţa secolului XVIII. În prima etapă, deasupra soclului, faţada este împărţită în două printr-un ciubuc semirotund mărginit de un rând de cărămizi dispuse în dinţi de fierăstrău. În registrul inferior se desfăşoară un rând de firide înalte plate (H = 1,76 m.) despărţite de semicolonete. În dreptul ferestrelor nu se întrerupe această friză lăsând vizibile eventualele chenarele gotice de piatră. De asemenea arcatura se întrerupe pe peretele nord în dreptul scării de acces la turn. În registrul superior există un alt rând de firide, mai mici (H = 1,00 m.) având colonete, din 2 în 2 arcade iar între acestea mici console. Deşi ritmul modenaturii de sus nu are neapărat legătură cu cel de jos, datorită faptului că sunt întrerupte de un registru orizontal clar, nu se observă aceasta "aritmie".

Faţadele turlei de pe pronaos sunt caracterizate de un brâu median sub care se profilează un rând de cărămizi dispuse în dinţi de fierăstrău. Acest brâu se află în partea superioară a bazei masive de profil pătrat. La mică distanţă se află o friză formată din firide duble având colonetele întrerupte la fiecare al doilea arc superior.  Partea superioară a turlei este caracterizată de cele 4 ferestre masive desenate de două arce retrase. Probabil la nivelul şarpantei se afla un ornament de cărămidă în formă de dinţi de fierăstrau.

Fosta biserică apare în lista monumentelor istorice, având codul BZ-II-m-B-02446, ceea ce dă speranțe cu privire la o eventuală intervenție în sensul conservării și restaurării. Fără să îndrăznesc a-mi exprima sentimentele care oscilează între admirația de factură romantică și dezgustul pentru factorul uman căruia i se datorează starea actuală, dar mai ales pentru posibilitatea pierderii definitive a unui monument, amintesc totuși că această ruină trebuie privită ca o mică parte din ceea ce ne oferă valea aceasta a Râmnicului. Mă refer inclusiv la biserica din fostul sat Drăghești, care, din punct de vedere constructiv are în comun cu ruina prezentată, turnul adosat pe latura nordică. Mai sus, în satul Băbeni, biserica prezintă un pridvor deschis care ne dezvăluie soluția constructivă care exista și la Domirești. Dincolo de Băbeni, în satul Dedulești mai există doar o parte a fundațiilor bisericii vechi, dar planimetria se poate citi fără probleme.
Închei prin a refuza emiterea de acuzații la adresa unor instituții ori a unor oameni din cauza cărora biserica din satul Poșta se află în stadiul de ruină. Refuz pentru că sunt deja destui care o fac, unii cât de cât argumentat iar alții din inerție. Refuz inclusiv emiterea unor soluții, fie ele tehnice sau conceptuale, pentru că nu mă recomandă nimic în acest sens. Admit totuși că unele măsuri de protecție provizorie a stadiului actual se impun în regim de urgență.   

   

Alte relatări online:

http://blog.mireliana.eu/2011/02/domirestii.html

http://exploratorurban.wordpress.com/2010/04/20/ruinele-bisericii-domiresti/

http://locuri-unice.ro/biserici/ruinele-bisericii-domiresti/

http://chirac.wordpress.com/2010/02/15/domiresti/

www.topliceni.ro  
3
4
5
6
7
8
9
10
  111213

 


 



[1] Comuna Topliceni – studiu monografic, autor Constantin Marafet, 2008.

 

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!