Atelier despre restaurare – Cum aplicăm în practică principiile de conservare-restaurare PDF Imprimare Email
Autor Echipa ACS   
Joi, 01 Mai 2014 09:35

coperta articol site atelier savescuMiercuri, 7 mai, ora 17, ACS vă invită la ”Atelierul despre restaurare – Cum aplicăm în practică principiile de conservare-restaurare”.

Atelierul se va desfășura în cadrul Muzeul Țăranului Român (str. Kiseleff 3), Sala Acvariu și va fi susținut de Dinu Săvescu, Cornelia Săvescu, Alis Jitărescu, Geo Niculescu.

Principii / practică, tema atelierului, își propune să ridice problema aplicării principiilor de conservare-restaurare ilustrată prin mai multe studii de caz (exemple din iconostasele de la Stelea, Peri și Arbore, și alte obiective la care a lucrat S.C. Harmening 1824 S.R.L.), dar și să atragă atenția asupra modului în care aceste principii sunt înțelese.

În plus, în cadrul atelierului va fi prezentat un material conceput  pentru  intervențiile de  îndepărtarea a depunerilor de fum de pe structurile fragilizate și neconsolidate ale stratului pictural - distempera de la Bisericile de lemn - documentația științifică compusă din documentația fotografică (investigare imagistică Scanning Electron Microscope-SEM) și analiza compoziției materialelor (prim EDX și XRF).


Iconostasul Bisericii cu hramul Naterea Maicii Domnului  - fostul Schit ignia Peri sat Bistria jud. Vlcea - detaliu foto - Crucea Rstignirii lui Isus.7Iconostasul Bisericii cu hramul Naterea Maicii Domnului  - fostul Schit ignia Peri sat Bistria jud. Vlcea - foto detaliu - registrul Icoanelor Apostolilor i al Ic. Prznicare6Iconostasul Bisericii Mnstirii Stelea Trgovite -Ansamblu Iconostas - dup interveniile de conservare-restaurare 2

 

”Cum aplicăm în practică principiile de conservare-restaurare

Cunoaștem principiile de conservare-restaurare, dar efectul finalizării operațiunilor executate pe opera de artă  dezminte de multe ori, cunoașterea esenței acestor principii.

Pentru început facem constatarea că nu toată lumea înțelege la fel noțiunile cuprinse în principiile de conservare-restaurare.

 

Dovadă sunt:

- intervențiile de  impregnarea cu ceară ale suporturilor de lemn (cu toate că se cunoaște că ceara nu este un material reversibil din structura lemnoasă),

- vernisarea lucioasă a icoanelor de factură populară prin care se modifică tehnica originală

- dezmembrarea fără discernământ a iconostaselor și remontarea lor la fel, cu aceleași tehnici de prindere, cu toate că structurile materiei originalului nu mai au  caracteristicile inițiale.

- aplicarea de retușuri în cantități mai mari decât este necesar pentru lizibilitatea reprezentării figurației, cu toate că toată lumea pare să fie de acord cu restaurarea minimă de tip conservativ sau arheologic,

- sau mai rău, fabricăm lacune în interiorul zonei cu retuș, imitînd o atitudine de falsă restaurare arheologică

 

Iconostasul Bisericii cu hramul Naterea Maicii Domnului  - fostul Schit ignia Peri sat Bistria jud. Vlcea - intervenii de consolidare versoul Iconostasului4Iconostasul Bisericii cu hramul Tierea Capului Sfntului Ioan Boteztorul Arbore - poal de Iconostas - fragmente ale suportului de lemn degradat n urma atacului biologic - foto n timpul interveniei 14Iconostasul Bisericii cu hramul Tierea Capului Sfntului Ioan Boteztorul Arbore - poal de Iconostas - fragmente ale suportului de lemn degradat n urma atacului biologic - foto n timpul interveniei 9


De ce se întâmplă acest lucru?

Poate pentru că nu judecăm principiile cu un instrument de cunoaștere adecvat sau nu punem în mișcare atitudinea necesară pentru a face controlul faptului real, un control calificat asupra  realității.

Atât la Iconostasele Bisericii Mănăstirii cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” Humor, a Bisericii Mănăstirii Stelea din Târgoviște, a Bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” fostul Schit Țigănia sat Peri, jud. Vâlcea, cât și la obiectivele pe care le punem în discuție cu această ocazie am abordat structura lemnoasă degradată în urma atacului biologic, prin descifrarea faptului real și punerea în mișcare, în practică a principiilor de conservare-restaurare.

Faptul real la Iconostasul de la Humor înseamnă constatarea că stratul pictural are o greutate de 4,50-5,00 Kg iar scheletul de susținere al Iconostasului este construit din blaturi care pot susține 500-700 tone în sarcină. Dacă înaintăm cu cercetarea faptului real, ajungem la concluzia că nu încărcarea cu masă lemnoasă poate conserva structurile lemnoase degradate, ci abordarea problematicii din alt unghi și anume al rezistenței  structurilor intime ale originalului.

Faptul real la Iconostasele de la Biserica cu hramul ”Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore, jud. Suceava, Peri și Stelea este constatarea că registrele sunt poziționate unele peste altele.  Aceste poziționări pe verticală crează o presiune care în anumite condiții de conservare produc forme de degradare asupra suportului lemnos al registrului inferior, mai întotdeauna  puternic degradat în urma  atacului biologic.

Punerea în mișcare a principiilor de restaurare presupune păstrarea integrității materiei operei de artă însemnând în fond exprimarea acestor principii prin acțiunea de conservare executată pe opera de artă.

 

Dar ce înseamnă să avem instrumentul de cunoaștere adecvat, atitudinea necesară pentru a face controlul faptului real și înscrierea acestuia în limitele impuse de principiile de conservare-restaurare?

Cum putem beneficia de acest instrument și de atitudinea necesară cunoașterii faptului real?

De unde vine această poziționare conceptuală față de lume, și care este manualul de întrebuințare al instrumentului rațional, astfel încât odată cunoscut instrumentul să poată fi folosit de fiecare în slujba imensul potențial pe care îl deține și pe care să-l utilizeze pentru a produce  CUNOAȘTERE VIE, aplicată  în schema principiilor de conservare-restaurare.

 

Pentru a oferi un răspuns apelăm la foarte scurte fragmente din scrieri ale unor gânditori care s-au ocupat de subiect adică de modul de a dobândi instrumentul de cunoaștere  rațională, urmând ca în acest context care oferă suportul conceptual din spatele deciziilor de a aborda operațiunile de conservare ale suportului și al stratului pictural să prezentăm exemple din Iconostasele de la Stelea, Peri și Arbore, și alte obiective la care am lucrat.

 

De asemenea prezentăm un material conceput pentru intervențiile de  îndepărtare a depunerilor de fum de pe structurile fragilizate și neconsolidate ale stratului pictural  - distempera de la Bisericile de lemn - documentația științifică compusă din documentația fotografică (investigare imagistică Scanning Electron Microscope-SEM) și analiza compoziției materialelor (prim EDX și XRF).”

 

            Dinu Săvescu, Cornelia Săvescu, Alis Jitărescu și Geo Niculescu.

 

Atelierul despre restaurare – Cum aplicăm în practică principiile de conservare-restaurare

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Editura ACS

Login Form



Harta mostenii tale

adv brosura

Autorii acs.org.ro

Parteneri media

logo-ARHITECTURA

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Contact

Contactati-ne folosind formularul de mai jos!